Încep cu… începutul! V-am „bubuit” cu investitori straini, cu fel de fel de ore si întâlniri. Am facut-o pentru ca nu vroiam sa deconspiram numele celui care vrea sa se implice în fotbalul ploiestean înainte sa se materializeze ceva! Pâna la urma, s-a aflat ce si cum, dar asta este!
Nu intru în „miezul” subiectului înainte de a mai lamuri o problema cu un prieten! Deci cu un prieten, nu cu un nene. Se stie el care! Faptul ca avem opinii diferite, iar lumea a dorit cu o insistenta ce a depasit granitele imaginabilului ca Ionut Negoita sa se întâlneasca „face to face” cu primarul, nu înseamna ca suntem DUSMANI! Nu înseamna decât ca majoritatea îsi doreste un lucru. Pe de alta parte, ca orice om care îsi doreste sa depaseasca deceniul de împliniri marete si sa dea nas cu luminita de la capatul tunelului, este logic sa iau în calcul ceea ce ar însemna materializarea promisiunilor unui OM pe care într-adevar nu îl cunoastem bine, dar, mai ales, ce înseamna continuarea la Ploiesti a lui Vivi Rachita, în calitatea de manager general. Mai pe sleau, libertatea pe care ar avea-o Vivi, la un club unde nu ar mai fi „iubit” de colaboratori ca în alta parte… Ca vom alege bine sau prost, nu stiu! Ce stiu e ca vor exista niste clauze si în cel mai rau caz vom iesi de „n” ori mai putin pacaliti ca pâna acum. Pe de alta parte, sa nu uitam, poate Dumnezeu tine cu noi, exista, deci, si reversul medaliei! Nu de alta, dar vorbeam cu un clujean, si-mi spunea ce parere minunata are el despre ziua când Arpad Paszkany a fost trimis la plimbare de conducerea Universitatii! Tocmai de aceea, marsez pe ideea ca pentru aputea judeca un om, trebuie sa-i dai posibilitatea sa se exprime în fapte. În alta ordine de idei, ma raportez la întunecosul deceniu si ceva de care vorbeam si îmi sedimentez niste idei la „mansarda”. Ma întreb când naiba „cei doi mari oameni”, ca sa-l parafrazez pe cameleonicul Buduru, au vorbit si promis o suma de bani consistenta si elaborarea unui plan de performanta cot la cot cu municipalitatea? Cam niciodata. Ei erau doar împinsi la înaintare de oameni precum Calota pentru ca un „oras de smecheri” ca Ploiestiul avea pe ce cheltui bani, iar pe fotbal trebuiau sa o faca altii. Sau sa se prefaca decât. Ma uit si în alte curti. Sar Clujul si Timisoara din schema, pentru ca acolo se baga sume mari, chiar daca patronul e patron, însa echipele sunt acolo sus. Trec pe la Pitestiul lui Penescu, care ajunsese prin „B”, dar acum e în partea superioara în prima liga. Pai, de ce ar fi mai slabi fratii Negoita ca Penescu? Dau o raita si pe la Craiova. Mititelu, fulare, sepci, poze, gânduri mari. E înca departe de a trânti greii, dar e pe acolo, prin prima liga, în lumina reflectoarelor! Nu în esalonul trei sau patru, cu sufletul alb, dar punga goala. Caci cu doi sponsori care aduc trei baxuri de apa minerala si zece kile de crenvursti si cu ce poate (fara nicio ironie, pentru ca înteleg cum sta treaba) municipalitatea la ora actuala trec ani buni, nene! Si lumea plictisita de ce vrem noi sa facem din gura si cu…sufletul, se duce, tata, sa vada, în nocturna „granzii” Capitalei si pe marele Paulinho sau ramâne sa vada cât mai dureaza chinul pormovarii pentru Marinescu si compania! Poate o sa ne ardem iar, dar cel putin voi iesi public sa zic ca Dragos Patraru a fost circumspect si nu prea l-a tras „ata”! Poate vom baga capu-n pamânt si o vom lua iar de la zero, dar indiferent daca vom ajunge peste ani la vorba ta de acum, nu vom face, din putinul care-l avem, samai pierdem decât alti ani! E logic ca pe peste tot în lume un proiect de performanta nu poate fi sustinut decât de un patron, cu bani grei, si nu de cître o municipalitate! Ori indiferent daca vom pierde si câstiga, ma întreb când, cum si unde dracu în judetul asta vom mai gasi noi un tip care sa vina lânga echipa si sa aiba prin conturi cît au baietii astia! Nu neg ca nu sunt si prin judet „bazati” dar ei fie iubesc baschetul, fie nu au nicio treaba cu sportul-rege si cu ceea ce înseamna istoria Ploiestiului fotbalistic. Iar pentru a atrage bani la un proiect de la zero, e utopic, pentru ca nimeni nu da la medicoritate, da decât când esti sus si reprezinti ceva! Cât despre întâlnirea cu Ionut Negoita, nu ar fi multe de spus din moment ce am vorbit aceeasi limba, iar omul cu banii s-a aratat interesat sa respecte unele clauze, fiind constient de teapa pe care ne+au servit-o unii. Tipul mi-a mirosit a prahovean de la bun început, chiar daca nu stiam de unde e, l-as fi ghicit, avea o fizionomie si un aer de muntean din Prahova, îmi semana cu multi prieteni si rude pe care le am în zona Batrâni-Strachiojd-Maneciu.. Acum poate ca m-a lovit, atât pe mine, pe Vivi, cât si pe altii, încrederea în el, poate mi-a picat cu tronc, dar ma multumeste al naibii ca e prahovean! Tocmai de aceea îl rog sa-i salveze, daca poate si are intentii curate, pe cei din obârsia lui. În încheiere, îi lansez o provocare, lui si fratelui sau: V-ati întrebat vreodata cum e sa fiti idolatrizati într-un oras de un sfert de milion de locuitori, cu o traditie fotbalistica si cu unele recorduri greu de egalat? Daca vreti sa vi se faca pielea gainii pe stadion si sa bucurati 250.000 de oameni, duceti-ne unde ne e locul. Daca nu, alegeti padurea Buftei, alaturi de un primar si de (cu indulgenta 1.000-2.000 de oameni). Este alegerea dumneavoastra între a mergea la Buftea sau a reda Prahovei o echipa la care nu mai visat de aproape 15 ani! Ca va fi echipa pe care o detine Niculae sau ca va fi cea a lui Luca ori una noua pe un loc de „B” nu ne mai intereseaza! Sentimentul datoriei împlinite si a urmarii propriului instinct ne este suficient! Doamne ajuta întru un nou început!